Incheiem cu totii un an plin de provocari. Probabil ne intrebam ce ne va rezerva viitorul. Unii asteapta, altii actioneaza, in directii mai bune sau mai putin bune.
Fiecare este liber sa-si scrie propia istorie cu propriul condei, sau cu al altora. :)
Intr-o postare premergatoare cartii, care sper sa apara anul viitor (nu mai dau nici un termen, fiindca, spre rusinea mea, nu reusesc sa le respect, dar din cauze obiective, vreau sa va impartasesc cateva din punctele de vedere ale abordarii 3C-ului, in autism.
Stim cu totii ca autismul este vazut ca fiind o tulburare psihica. De aici cred ca pleaca absolut toate problemele aparute in procesul global de recuperare. Am mai spus, reiterez: ca sa ai un psihic afectat, trebuie sa fi avut inainte un psihic functional si neafectat. Daca poate cineva explica cum reuseste un copil de 1,2-1,6 ani sa aiba o afectiune psihica...ma apuc de citit. :)
Deci, "placa" cu afectiunea psihica este exclusa, la fel cum si medicatia aferenta nu-si are rostul.
Rezulta ca afectiunea este una pur neurologica si tine strict de compartimentul neurologic. Faptul ca la noi in tara EEG-urile ies perfect, de lasa pana si pe cei mai renumiti doctori "cu gura cascata", este din cauza ca nu avem coduri de citire a impulsurilor transmise de catre creier. Aceste lucruri sunt constatate de neurologi renumiti. Va redau o replica comuna a acestora: vedem clar ca acel copil are o disfunctie neurologica dar EEG-ul si RMN-ul nu ne ajuta, asa ca nu putem face nimic.
Partea buna a acestei povesti este aceea ca o echipa de cercetatori de la Politehnica Bucuresti, in colaborare cu echipa de dr neurologi de la GOMOIU, va ajuta la crearea unor astfel de coduri, asta in urma solicitarii unei colaborari de certificare stiintifica a 3C-ului.
Afectiunea neurologica se traduce prin TULBURARE DE PROPRIOCEPTIE, in autism. Adica persoana cu autism nu are capacitatea de a dispune constient si voluntar de PROPRIUL POTENTIAL PSIHOFIZIC, iar asta are ca si consecinta afectarea TUTUROR ARIILOR DE DEZVOLTARE.
Daca in recuperarea globala a copilului cu autism nu se tine cont de SINAPTOGENEZA si de dezvoltarea si maturarea comportamentului neurologic, sunt sanse foarte mari ca totul sa se traduca intr-un mare esec. Asta explica si acel procent de 0,05% referitor la gradul de integrare a adultilor si adolescentilor cu autism din Romania.
Oamenii sunt usor de amagit. Daca aplici unui copil cu o intarziere in dezvoltare un program de stimulare a creierului, vei avea raspuns. Si vei crede ca aceea este calea si ca faci pasi spre recuperare.
GRESIT!
INTOTDEAUNA trebuie sa tii cont de evolutia copilului tipic. Acesta dezvolta in primul rand inteligenta AFECTIV-SENZORIALA, apoi cea PSIHOMOTORIE si abia apoi, pe baza acestora doua va dezvota inteligenta RATIONALA.
Recuperarea globala trebuie sa abordeze EXACT in aceasta ordine etapele de construire a programelor.
Unui copil care nu stie ca are maini si picioare nu-i poti povesti despre ce simte decat daca esti, tu specialist, afectat psihic.
Am fost "contrat" de destule persoane care mi-au spus ca ABA a functionat in cazul lor si ca eu am o abordare gresita. Va propun o tema de gandire: unde credeti ca ar fi ajuns copilul dvs daca ar fi avut parte de o recuperare globala "croita" pe nevoile lui si nu pe limitele impuse de o terapie sau de un terapeut? Vedeti, intotdeuna se poate mai mult, trebuie doar curaj. :)
Nu am crezut si nu cred in centrele care "aplica" terapii si care nu scot in evidenta abilitatile persoanelor cu autism si nu le fac "functionale" pe piata muncii. In lipsa aceste "abordari" sau "viziuni" totul se traduce intr-o mare afacere finantata de parinti si blamata tot de acestia. E ca si cum eu as finanta terorismul si apoi m-as plange de el...")
Nu v-ati intrebat niciodata de ce nu am un centru? :)
Sper ca nu voi avea parte iar de "Cojocaru le stie pe toate" si ca va veti deschide ochii si mintile.
Copiii cu autism, din Romania au o sansa. Reala. Si atata timp cat voi fi in autism si in tara, voi lupta pentru sansa lor.
Deja nu sunt singur, dar asta o sa aflati la timpul potrivit. :)
Un an nou mai bun!
